Confruntarea Biderberg-ului 2017
În timp ce presedintele Trump se pare ca si-a aranjat mai mult sau mai putin problemele sale de autoritate interna, conflictul se deplaseaza în sînul Otan-ului: Washington-ul pledeaza împotriva manipularii terorismului, în timp ce Londra nu întelege ca trebuie sa abandoneze un instrument atît de eficace pentru influenta sa. Grupul lui Bilderberg, orgnizat initial ca o cutie de rezonanta a Aliantei, devine teatrul unei lupte dificile între partizanii si adversarii imperialismlui în Orientul-Mijlociu.
Acest
articol a fost scris pe 4 Iunie 2017. Deci, el nu mentioneaza actuala criza diplomatica
din Orientul-Mijlociu, chiar daca aceasta confirma ipotezele. Doua tabere încep
sa se formeze: pe de o parte Qatar-ul si Regatul-Unit, sustinute deja oficial
de Iran, Turcia si Hamas; pe de alta parte Arabia Saudita si Statele-Unite,
sustinute deja de Bahreïn, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Israel, Libia
(guvernul lui Baïda), Maldive, Maurice si Yemen (guvernul lui d'Abdrabbo
Mansour Hadi).
REŢEAUA VOLTAIRE | DAMASC (SIRIA) 
- Nu exista nici o fotografie a reuniunii Grupului Bilderberg, ale carui lucrari sunt confidentiale. Securitatea întîlnirii, nu este asigurata de FBI, nici de politia din Virginia, însa de o politie particulara, si direct de catre Otan.
Grupul Bilderberg a fost creat în 1954, de CIA si MI6, pentru a sustine Alianta atlantica. Scopul era de a reuni personalitati ale lumii economice si mediatice, cu responsabili politici si militari, pentru a sensibiliza societatea civila fata de «pericolul rosu». Departe de a fi un loc de decizii, acest club foarte ermetic, a fost istoric un forum unde cei mai în vîrsta trebuiau sa rivalizeze în fidelitate fata de Londra si Washington, si tinerii sa arate ca se putea avea încredere în ei, împotriva Sovieticilor [1].
Este cu ocazia reuniunii anuale din 1979, ca Bernard Levis reveleaza celor prezenti, rolul Fratilor musulmani împotriva guvernului comunist afgan. Islamolog-ul britano-israelo-american, propusese atunci sa se întinda «razboiul pentru Libertate» (sic), la întreaga Asie Centrala.
Este în 2008, adica cu doi ani si jumatate mai înainte, ca Basma Kodmani (viitoarea purtatoare de cuvînt a opozitiei siriene) si Volker Perthes (viitorul consilier al lui Jeffrey Feltman pentru capitularea totala si inconditionala a Siriei [2], au explicat întregul interes de a sustine pe Fratii musulmani, pentru a domina Orientul-Mijlociu. Ei au subliniat «moderarea» Fratiei fata de Occident, si contrastul oferit de suveranitatea «extremista» a Iran-ului si a Siriei [3].
Si este în 2013 atunci cînd liderul patronatului german, Ulrich Grillo, pledeaza pentru organizarea unei migratii masive a 800 000 de muncitori sirieni spre uzinele germane [4].
Bilderberg 2017
Grupul lui Bilderberg tocmai si-a tinut întîlnirea 2017, de la 1 la 4 Iunie, în Statele-Unite. Contrar obiceiului, cei 130 de participanti nu au aparat cu totii acelasi proiect. Dimpotriva, ca urmare a interventiunilor lui Donald Trump, la summitul arabo-islamo-SUA, si al Otan-ului [5], CIA si MI6, au organizat în prima zi o dezbatere, opunînd partizanii luptei împotriva islamism-ului, sustinatorilor lui. Era vorba bineînteles de a gasi un compromis între cele doua tabere, fie a de a lua act de disidente si de a nu lasa sa fie distrus obiectivul initial al Aliantei: lupta împotruva Rusiei [6].
De partea anti-islamica (adica opusa nu religiei musulmane, însa islam-ului politic în modul Sayyid Qutb), a fost observata prezenta generalului H. R. McMaster (consilierul national de securitate al presedintelui Trump) si al expertei sale, Nadia Schadlow. McMaster, este un strateg recunoscut, ale carui teorii au fost verificate pe cîmpul de lupta. Schadlow, a lucrat mai ales asupra modului de a transforma victoriile militare în reusite politice. Ea sa interesat mult de reestructurarea miscarilor politice în tarile învinse. Ea va trebui sa publice o noua carte despre lupta împotriva radicalismului islamic.
De partea pro-islamica, a fost notata pentru Statele-Unite, prezenta lui John Brenan (vechiul director al CIA), si a sub-ordonatilor sai Avril Haines si David Cohen (finantarea terorismului). Pentru Regatul-Unit, Sir John Sawers (vechiul director al MI6, si protectorul de lunga data a Fratiei), si generalul Nicholas Houghton (vechiul sef de stat-major care pregatise planul de invaziune terestra a Siriei). Pentru Franta, generalul Benoît Puga (vechiul sef de stat-major al Elyseu-lui, si comandantul Fortelor speciale în Siria), si Bruno Tertrais (strategul neo-conservator al ministerului Apararii). În cele din urma, pentru sectorul privat, Henry Kravis (directorul fondului de plasare KKR, si trezorierul neoficial al lui Daesh), si generalul David Petraeus (co-fondatorul lui Daesh).
Si cum acest dezechilibru nu era suficient, organizatorii prevazusera prezenta unor experti capabili sa justifice injustificabilul, ca cel al profesorului Niell Fergusson (istoricul colonialismului britanic).
Posibila rasturnare a aliantelor
Va fi nevoie de ceva timp înainte de a sti ceea ce a fost spus în decursul acestei reuniuni, si pentru a întelege concluziile pe care unii si altii le vor fi tras. Totusi, noi putem deja sa constatam ca Londra împinge catre o schimbare a paradigmei Orientului-Mijlociu. Daca modelul «primaverii arabe» (reproducerea «revoltei arabe din 1916», organizata de Lawrence al Arabiei pentru a înlocui imperiul otoman cu imperiul britanic) este abandonat, MI6 spera sa creeze o noua întelegere pe baza islamismului politic.
De fapt, în timp ce Washington-ul si-a reînnoit alinta sa cu Arabia Saudita, si a convins-o sa rupa cu Fratia, în schimbul a 110 miliarde de dolari de armament [7], Londra împinge la o întelegere între Iran, Qatar, Turcia si Fratii musulmani. Daca acest proiect va trebui sa fie urmat, vom asista la abandonul conflictului sunit/shiit, si la crearea unei «semilune a islamului politic» mergînd de la Teheran, la Dóha, Ankara, Idleb, Beyrouth si Gaza. Aceasta afacere noua, va permite Regatului-Unit sa-si mentina influenta în regiune.
Singurul lucru care pare ca face un consens între Aliati, este necesitatea de a abandona principiul unui Stat jihadist. Cu totii admit, ca trebuie sa-l faca pe diavolul sa reintre în cutia lui. Adica, sa termine cu Daesh, cu toate ca unii vor continua cu Al-Qaïda. Este motivul pentru care, nelinistit pentru supravietuirea sa, Califul auto-proclamat, a facut deja sa parvina în secret un ultimatum în Downing Street si în Elyseu.
Alegerea taberei sale
În viitoarele luni, vom vedea daca întoarcerea Arabiei Saudite, va fi o stire buna pentru Sirieni, însa una proasta pentru Yemeniti (pe care lumea occidentala îi ignora atunci). Ea ofera regelui Salman, posibilitatea de a face sa evolueze wahhabismul unei secte fanatice, într-o secta normala. Deja conflictul imediat care opune Riyad lui Doha, cu motivul ca Iran se duplica într-o polemica asupra posibilei înrudiri între fundatorul sectei, Mohammed ben Abdelwahhab, si dinastia qatar apartinînd Al-Thani-lor; o pretentie care i-a înfuriat pe Seoud-zi.
Proiectul «islam-ului politic», consista în a uni Fratii musulmani, cu Khomeinistii. Acest lucru implica, ca Iran-ul, adica Hezbollah-ul, înlocuieste aceasta problematica, cu lupta anti-imperialista. Daca va trebui sa vada lumina zilei, va conduce cu siguranta la retragerea Iran-ului din Siria. Casa-Alba, ia acest fapt în serios foarte mult, si se pregateste cu frica. Donald Trump, a numit deja Teheranul ca fiind noul sau dusman, în discursul de la Riyad, si el l-a numit pe Michaël D’Andrea (care organizase asasinatul lui Imad Mougniyeh, la Damasc, în 2008), ca fiind responsabilul sectiei iraniene de la CIA [8].
Rusia se pregatise pentru o noua afacere eventuala, în Orientul-Mijlociu. Ea si-a urmat astfel ambitia sa de a accesa la «apele calde», sustinînd Siria, si de a putea circula de-a lungul Dardanelelor si a Bosforului (indispensabile pentru a intra în Mediterana), apropiindu-se de adversarul sau ereditar, Turcia. Cu toate acestea, mai înainte, islamul politic nu va putea decît sa-i cauzeze probleme, în Caucaz.
Ca întotdeauna, atunci cînd jucatorii îsi bat cartile lor, fiecare trebuie sa se pozitioneze. Regatul-Unit, îsi apara Imperiul sau, Franta, clasa sa conducatoare, si Statele-Unite, poporul sau. În Orientul-Mijlociu, unii se vor bate pentru comunitatea lor, altii pentru ideile lor. Însa lucrurile nu sunt mereu, asa de simple. Astfel, Iran-ul, va putea sa urmeze idealul imam-ului Khomeiny, facînd confuzie între sfîrsit si mijloace. Ceea ce era la început o revolutie anti-imperialista purtata cu forta islam-ului, va putea sa se mute într-o simpla afirmare a uzantei politice a acestei regiuni.
Consecintele în restul lumii
MI6 si CIA, si-au luat um mare risc, invitînd un ne-atlantist la reuniunea Bilderberg-ului 2017. Ambasadorul Chinei, Cui Tiankai, care nu trebuia sa intervina decît în a patra zi a seminarului, a putut deci sa evalueze din prima zi, pozitiile fiecarui membru apartinîn Otan-ului.
Pe de o parte Pekin-ul pariaza pe colaborarea lui Donald Trump, deschiderea Statelor-Unite la Banca sa asiatica de investitii pentru infrastructuri (AIIB), si dezvoltarea tuturor cailor sale comerciale. Pe de alta parte, ea spera ca Brexit-ul sa se traduca printtr-o alianta economica si financiara, cu Londra [9].
Ambasadorul Cui, care a fost directorul Centrului de cercetari politice al ministerului chinez al Afacerilor Straine, ar putea deci în mod aparent, sa se satisfaca cu o simpla distrugere a lui Daesh. Însa el nu ignoreaza ca cei care au organizat Califatul pentru a taia «noua cale a matasii» în Irak si în Siria, dupa aceea în Ucraina pentru a taia «noua cale a matasii», se pregatesc preventiv, pentru a deschide un al trei-lea front în Filipine, si un al patru-lea în Venezuela, pentru a taia alte proiecte de comunicare.
Din acest punct de vedere, China, care ca si Rusia are interesul sa-l sustin pe Donald Trump, în cazul de a preveni terorismul în propria sa tara, se va întreba asupra consecintelor posibile pe termen îndelungat, a unei hegemonii britanice în «semiluna islam-ului politic».
Traducere
Light Journalist
Light Journalist
[1] « Ce que vous ignorez sur le Groupe de Bilderberg », Thierry Meyssan, Komsomolskaïa Pravda/Réseau Voltaire, 9 avril 2011.
[2] « L’Allemagne et l’Onu contre la Syrie », par Thierry Meyssan, Al-Watan (Syrie) , Réseau Voltaire, 28 janvier 2016.
[3] Sous nos yeux. Du 11-Septembre à Donald Trump, Thierry Meyssan, Editions Demi-lune, 2017.
[4] « Comment l’Union européenne manipule les réfugiés syriens », par Thierry Meyssan, Réseau Voltaire, 2 mai 2016.
[5] « Trump avance ses pions », par Thierry Meyssan, Al-Watan (Syrie) , Réseau Voltaire, 30 mai 2017.
[6] « La réunion 2017 du Groupe de Bilderberg », Réseau Voltaire, 1er juin 2017.
[7] « Donald Trump contre le jihadisme », par Thierry Meyssan, Al-Watan (Syrie) , Réseau Voltaire, 23 mai 2017.
[8] « La CIA prépare des opérations secrètes dures contre l’Iran », Réseau Voltaire, 3 juin 2017.
[9] « Le Brexit redistribue la géopolitique mondiale », par Thierry Meyssan, Réseau Voltaire, 27 juin 2016.
No comments:
Post a Comment