« Arta RAZBOIULUI »
«Marele joc»
al bazelor din Africa
Manlio Dinucci
Soldații
italieni aflați în misiune în Djibouti, au donat cîteva mașini de cusut organizației umanitare care ajuta refugiații în această mică țară din
Cornul Africii, situată în
pozitie strategica și localizată pe principala ruta comercială Asia-Europa, până la gura
Mării Roșii, în fața Yemenului.
Aici,
Italia îsi are propria sa bază militară care, din 2012, "oferă sprijin logistic operațiunilor militare italiene care se desfasoara
în regiunea Cornului Africii, în Golful din Aden, în bazinul Somaliei și Oceanul Indian". Deci în Djibouti,
militarii italieni nu se ocupă, doar,
de mașinile de cusut.
În exercitiul Barracuda 2018, realizat
aici, în luna trecuta Noiembrie, tragatori alesi de Forțele Speciale (a cărui comandă se află în
Pisa) au fost antrenati în diferite condiții de mediu, chiar și pe timp de noapte, cu arme de precizie extrem de
sofisticate, capabile să tinteasca obiectivul de la 1 sau 2 km de distanță. Nu
se știe în ce
operațiuni militare vor
participa Forțele
Speciale, deoarece misiunile lor sunt secrete; cu toate acestea, este sigur că acestea avea loc
în principal la un nivel multinațional, sub comanda SUA. În Djibouti, există Camp Lemonnier,
cea mai mare bază SUA în care opereaza, din 2001, Task Force
Conjunta - Cornul Africii, alcătuită din 4 000 de specialisti în misiuni extrem de
secrete, care includ asasinate, cu ajutorul de comandouri sau dronuri asasine,
în particular, în Yemen și în Somalia. În timp ce avioanele și elicopterele pentru
operațiunile speciale
pleacă din Camp Lemonnier,
dronurile au fost concentrate pe aeroportul Chabelley, la o distanță de
zece kilometri de capitala. Aici sunt în curs de ridicare alte hangare, a caror
construcție a fost
încredințată de Pentagon unei
companii din Catania, angajata deja pentru alte lucrari în Sigonella, baza
principală
a dronurilor SUA/NATO pentru operațiunile din Africa și Orientul Mijlociu.
În Djibouti există, de asemenea, o
bază japoneză și una franceză, care găzduiesc trupele
germane și spaniole. La
acestea a fost adăugata, în 2017, o bază militară chineză, singura în afara teritoriului său național. În
ciuda faptului că are un scop logistic fundamental, ca o pensiune
pentru echipajele navelor militare care escortează nave comerciale, și ca un depozit pentru bunuri, ea reprezintă un semnal
semnificativ al prezenței chineze în creștere în Africa. O prezență esențial economică, careia i se opun Statele Unite și alte puteri
occidentale, în contrast cu o prezența militara în creștere. Prin urmare, are loc intensificarea operațiunilor conduse
de Comandoul Africa, care are, doua comandouri importante subordonate, în
Italia: U.S. Naval Forces Europa-Africa, în cazarma de la Ederle din Vicenza; Forțele Navale Europa-Africa
(Forțele Navale SUA
pentru Europa și
Africa), al căror
sediu se află
la baza din Capodichino, din Napoli, formată din navele de război ale Flotei a VI-a, cu sediul în Gaeta.
În același cadru
strategic, există o altă bază nord-americană de dronuri armate, care este în curs de construire
în Agadez, în Niger, pe care Pentagonul o folosește deja pentru dronuri - baza aeriană 101, din Niamey.
Acordă asistență
operațiunilor militare
pe care SUA le desfășoară de ani de zile, împreună cu Franța, în Africa din Sahel, în special în Mali, în Niger și în Ciad. La
acestea două
ultimele, sosește
mâine Președintele
Consiliului, G. Conte. Acestea sunt situate printre cele mai sărace țări
din lume, dar sunt foarte bogate în materii prime - coltan, uraniu, aur, petrol
și multe altele -
exploatate de multinaționalele americane și franceze, care, din ce în ce mai mult, se tem de
concurența companiilor
chineze, care oferă condiții mult mai favorabile țărilor
africane.
Încercarea de a împiedica avansul economic chinez, prin intervenții militare în Africa și în alte locuri, este în curs de fracasare. Chiar și mașinile de cusut donate în Djibouti, de militarii italieni, refugiaților, sunt «made in China».
Încercarea de a împiedica avansul economic chinez, prin intervenții militare în Africa și în alte locuri, este în curs de fracasare. Chiar și mașinile de cusut donate în Djibouti, de militarii italieni, refugiaților, sunt «made in China».
Il manifesto,
15 Ianuarie 2019
Traducere: Light Journalist
NO WAR NO NATO
Geografo si geopolitolog. Ultimele lucrari publicate: Laboratorio di geografia, Zanichelli 2014 ; Diario di viaggio, Zanichelli 2017 ; L’arte della guerra / Annali della strategia Usa/Nato 1990-2016, Zambon 2016, Guerra Nucleare. Il Giorno Prima 2017; Diario di guerra Asterios Editores 2018.
No comments:
Post a Comment