Labels

SUPPORT JULIAN ASSANGE

Monday, January 27, 2020

LARRY ROMANOFF -- China’s New Coronavirus: An Examination of the Facts

The Western mass media have discussed the new corona virus that began in the city of Wuhan in Central China but, apart from repetitive small details and the inevitable China-bashing, not much light has been shed on the circumstances. My initial commentary here is composed from a medley of nearly 100 Western news reports, primarily ABC, CBS, CNN, AFP, and from some Chinese media. Officially called the novel coronavirus (2019-nCoV), the contagion is a respiratory illness, a new type of viral pneumonia, in the same family of infections as SARS and MERS.  
At the time of writing, Chinese health authorities announced 830 confirmed cases caused by this virus in 29 provincial-level regions in the country, resulting so far in 25 deaths primarily among the elderly who had been suffering serious prior medical conditions and were perhaps in weakened physical states. A few cases have been reported in other countries, Thailand, Korea, Singapore, Vietnam, the US, Japan, all of which involved ethnic Chinese who had traveled to Wuhan. The virus initially showed no signs of spreading between humans, but then may have mutated with 15 medical workers in Wuhan apparently contracting the pathogen from other victims. It still remains unclear how easy it is to contract it from another infected individual.
.
The initial symptoms were mild, which permitted many people to travel before stronger symptoms were detected. The first occurrences in December thus appeared to be of minor concern. The incubation period has not been definitively stated but, once infections began, the spread was surprisingly rapid after the first case was confirmed on December 31: on January 3, 44 cases; January 21, 225 cases, January 24, 830 cases. Local medical authorities have said the true extent of the Wuhan coronavirus is unclear, and the early official figures may have been an underestimation since the mild symptoms and delayed onset meant infections may have been undetected.

PT -- Manlio Dinucci -- A Arte da Guerra -- A política '100 segundos para a meia-noite'


A Arte da Guerra
 A política '100 segundos para a meia-noite' 
Manlio Dinucci



Enquanto a atenção político-mediática estava concentrada na campanha eleitoral, em Itália, o ponteiro do “Relógio do Apocalipse” - o relógio simbólico que no Boletim de Cientistas Atómicos dos EUA indica a quantos minutos estamos da meia-noite da guerra nuclear - foi movido para a frente, para 100 segundos para a meia-noite. É o nível de alarme mais alto desde que o “Relógio” foi criado, em 1947 (como comparação, o nível máximo durante a Guerra Fria foi de 2 minutos para a meia-noite).

No entanto, em Itália, a notícia passou quase ignorada ou assinalada como uma espécie de curiosidade, quase como se fosse um jogo de vídeo (videogame).

Ignora-se o facto de que o alarme foi lançado por uma comissão científica da qual fazem parte 13 Prémios Nobel.
Eles advertem:

“Estamos perante uma emergência real, um estado absolutamente inaceitável da situação mundial que não permite nenhuma margem de erro nem atraso imediato”. A crise mundial, agravada pela mudança climática, “torna realmente possível uma guerra nuclear, iniciada com base num plano ou por engano ou por simples mal entendido, a qual poria fim à civilização”.

A possibilidade de guerra nuclear - sublinham - foi acrescida pelo facto de, no ano passado, vários tratados e negociações importantes terem sido cancelados ou destruídos, criando um ambiente propício a uma corrida renovada aos armamentos nucleares, à proliferação e à redução do limiar nuclear.

A situação - acrescentam os cientistas - é agravada pela “ciber-desinformação”, ou seja, pela contínua alteração da esfera de informação, da qual dependem a democracia e a tomada de decisões, conduzida através de campanhas de desinformação para semear a desconfiança entre as nações e destruir os esforços internos e internacionais para promover a paz e proteger o planeta.

O que é que faz a política italiana nessa situação extremamente crítica?

A resposta é simples: cala-se. Domina o silêncio imposto pelo vasto arco político bipartidário, responsável pelo facto de que a Itália, país não nuclear, albergar e estar preparada para usar armas nucleares, violando o Tratado de Não Proliferação, que ratificou. Responsabilidade que se torna ainda mais grave pelo facto da Itália se recusar a aderir ao Tratado sobre a Proibição de Armas Nucleares (Tratado ONU),votado pela grande maioria da Assembleia das Nações Unidas.

No Artigo 4, o Tratado estabelece:

 “Qualquer Estado parte que possua armas nucleares no seu território, possuídas ou controladas por outro Estado, deve assegurar a remoção rápida dessas mesmas armas”.

Portanto, para aderir ao Tratado ONU, a Itália deve solicitar aos Estados Unidos para removerem do seu território, as bombas nucleares B-61 (que já violam o Tratado de Não Proliferação) e de não instalar as novas bombas B61-12, nem outras armas nucleares.

Além do mais, como a Itália faz parte dos países (como declara a própria NATO) que “fornecem à Aliança, aviões equipados para transportar bombas nucleares - sobre os quais os Estados Unidos mantêm controlo absoluto - e pessoal treinado para esse fim”, para aderir ao Tratado da ONU, a Itália deveria pedir para ser isenta dessa função. O mesmo aplica-se ao Tratado sobre Forças Nucleares Intermédias (Tratado INF), destruído por Washington.

Tanto na sede da NATO, da União Europeia e da ONU, a Itália seguiu a decisão dos EUA, dando, essencialmente, luz verde à instalação de novos mísseis nucleares dos EUA no seu território. Isso confirma que a Itália não tem - por responsabilidade do vasto arco político bipartidário - tem uma política externa soberana, que responde aos princípios da sua Constituição e aos reais interesses nacionais. No comando que determina as orientações fundamentais da nossa política externa, está a mão de Washington, directamente ou através da NATO.

A Itália que, de acordo com o texto da sua própria Constituição repudia a guerra, faz parte da engrenagem que nos levou a 100 segundos para a meia-noite, da guerra nuclear.

il manifesto, 28 de Janeiro de 2020

Resultado de imagem para picture of NATO EXIT COMITTATO NO GUERRA NO NATO

http://www.natoexit.it/ -- ITALIANO


DECLARAÇÃO DE FLORENÇA
Para uma frente internacional NATO EXIT, 
em todos os países europeus da NATO

IT -- Manlio Dinucci -- L’arte della guerra -- La politica 100 secondi a Mezzanotte


L’arte della guerra
 La politica 100 secondi a Mezzanotte 
Manlio Dinucci



Mentre l’attenzione politico-mediatica era concentrata in Italia sulla campagna elettorale, la lancetta dell’«Orologio dell’apocalisse» – il segnatempo simbolico che sul Bollettino degli Scienziati atomici statunitensi indica a quanti minuti siamo dalla mezzanotte della guerra nucleare – è stata spostata in avanti a 100secondi a mezzanotte. E’ il livello più alto di allarme da quando l’«Orologio» fu creato nel 1947 (come termine di paragone, il massimo livello durante la guerra fredda fu di 2 minuti a mezzanotte).

La notizia è però passata in Italia quasi inosservata o segnalata come una sorta di curiosità, quasi fosse un videogioco.

Si ignora il fatto che l’allarme è stato lanciato da un comitato scientifico di cui fanno parte 13 Premi Nobel.
Essi avvertono:

«Siamo di fronte a una vera e propria emergenza, uno stato della situazione mondiale assolutamente inaccettabile che non permette alcun margine di errore né ulteriore ritardo». La crisi mondiale, aggravata dal cambiamento climatico, rende «realmente possibile una guerra nucleare, iniziata in base a un piano oppure per errore o semplice fraintendimento, che metterebbe fine alla civiltà».

La possibilità di guerra nucleare – sottolineano – è stata accresciuta dal fatto che, l’anno scorso, sono stati cancellati o minati diversi importanti trattati e negoziati, creando un ambiente favorevole a una rinnovata corsa agli armamenti nucleari, alla loro proliferazione e all’abbassamento della soglia nucleare.

La situazione – aggiungono gli scienziati –  è aggravata dalla «cyber-disinformazione», ossia dalla continua alterazione della sfera dell’informazione, da cui dipendono la democrazia e il processo decisionale, condotta attraverso campagne di disinformazione per seminare sfiducia tra le nazioni e minare gli sforzi interni e internazionali per favorire la pace e proteggere il pianeta.

Che cosa fa la politica italiana in tale situazione estremamente critica?

La risposta è semplice: tace. Domina il silenzio imposto dal vasto arco politico bipartisan responsabile del fatto che l’Italia, paese non-nucleare, ospiti e sia preparata a usare armi nucleari, violando il Trattato di non-proliferazione che ha ratificato. Responsabilità resa ancora più grave dal fatto che l’Italia si rifiuta di aderire al Trattato sulla proibizione delle armi nucleari votato a grande maggioranza dall’Assemblea delle Nazioni Unite.

All’Articolo 4 il Trattato stabilisce:

«Ciascuno Stato parte che abbia sul proprio territorio armi nucleari, possedute o controllate da un altro Stato, deve assicurare la rapida rimozione di tali armi».

Per aderire al Trattato Onu, l’Italia dovrebbe quindi richiedere agli Stati uniti di rimuovere  dal suo territorio le bombe nucleari B-61 (che già violano il Trattato di non-proliferazione) e di non installarvi le nuove B61-12 né altre armi nucleari.

Inoltre, poiché l’Italia fa parte dei paesi che (come dichiara la stessa Nato) «forniscono all’Alleanza aerei equipaggiati per trasportare bombe nucleari, su cui gli Stati uniti mantengono l’assoluto controllo, e personale addestrato a tale scopo», per aderire al Trattato Onu l’Italia dovrebbe chiedere di essere esentata da tale funzione. Lo stesso avviene con il Trattato sulle forze nucleari intermedie affossato da Washington.

Sia in sede Nato, Ue e Onu, l’Italia si è accodata alla decisione statunitense, dando in sostanza luce verde alla installazione di nuovi missili nucleari Usa sul proprio territorio. Ciò conferma che l’Italia non ha – per responsabilità del vasto arco politico bipartisan – una politica estera sovrana, rispondente  ai principi della propria Costituzione e ai reali interessi nazionali. Al timone che determina gli orientamenti fondamentali della nostra politica estera c’è la mano di Washington, o direttamente o tramite la Nato.

L’Italia, che nella propria Costituzione ripudia la guerra, fa così parte dell’ingranaggio che ci ha portato a 100 secondi dalla mezzanotte della guerra nucleare.

il manifesto, 28 gennaio 2020

Resultado de imagem para picture of NATO EXIT COMITTATO NO GUERRA NO NATO




«DICHIARAZIONE DI FIRENZE»
Per la creazione di un fronte internazionale NATO EXIT in tutti i paesi europei della NATO.
Geografo e geopolitologo. Libri più recenti: Laboratorio di geografia, Zanichelli 2014 ; Diario di viaggio, Zanichelli 2017 ; L’arte della guerra / Annali della strategia Usa/Nato 1990-2016, Zambon 2016, Guerra Nucleare. Il Giorno Prima 2017; Diario di guerra Asterios Editores 2018, Premio internazionale per l'analisi geostrategica assegnato il 7 giugno 2019 dal Club dei giornalisti del Messico, A.C.

Thursday, January 23, 2020

Gordon Duff -- Pompeo: New US Policy Authorized Drones Strikes on Russian, Chinese Leaders

20.01.2020 Author: Gordon Duff
 Pompeo: New US Policy Authorized Drones Strikes on Russian, Chinese Leaders 
Column: Society
NEO COLLAGE - pompeo
President Trump, and not obliquely, has put the assassination of Vladimir Putin “on the table” as part of a new policy, one at direct odds with both American and international law.  This isn’t just a broad policy against those Washington deems enemies, but Russia was specifically listed as a target for highest level assassinations in order to achieve regime change.
US Secretary of State Mike Pompeo, during a policy address at Stanford University’s Hoover Institute on January 13, 2020, outlined the new policy. The title of the speech was “The Restoration of Deterrence, the Iranian Example.”
The Hoover institution has a long history of CIA ties and receives secretive private funding from a variety of “strange bedfellows:”
  • The Bradley Foundation, cited by the Council of Islamic American relations for Islamophobia and hate mongering.
  • The Scaife Family Foundation, long run by now deceased Richard Mellon Scaife, right wing extremist billionaire who employed an army of private security operatives used to threaten members of the press, including involvement in the death of Steve Kangas, founder of America’s independent press.
  • The Castle Rock Foundation, a front for Adolf Coors, one of the largest funders of right-wing extremism and Russophobia in the United States
  • The Koch Foundation, largest funder for climate denialism through profits from the coal industry
Former President Herbert Hoover, long blamed for failing to address the needs of a starving nation during the first 4 years of the great depression, for whom the Hoover Institution is named, was a powerful advocate for allowing and possibly even supporting Hitler in his war against Russia.
Only recently, after being suppressed for 50 years, has Herbert Hoover’s World War II analysis, “Freedom Betrayed,” been published, by the Hoover Institution.  In that work, the “betrayal” was entering the war against Hitler and fighting alongside Russia.
You see, TDC or “top dead center” for American conservatives has always been the destruction of Russia and the subjugation of the Russian people on behalf of the Deep State.

Wednesday, January 22, 2020

RO -- Manlio Dinucci -- Arta Războiului -- Apel la arme, NATO mobilizat pe două fronturi


Resultado de imagem para pictures of Defender Europe 20
Arta Războiului
Apel la arme, NATO mobilizat pe două fronturi
de Manlio Dinucci


NATOME: Astfel, Președintele Trump, care se mândrește de talentul său de a crea acronime, a botezat deja afișarea NATO în Orientul Mijlociu, solicitată de el prin telefon, Secretarului General al Alianței, Stoltenberg. Acesta a fost de acord, imediat, că NATO ar trebui să joace "un rol din ce în ce mai mare în Orientul Mijlociu, în special, în misiunile de formare". El a participat, apoi, la reuniunea Miniștrilor de Externe ai UE, subliniind faptul că Uniunea Europeană trebuie să rămână alături de Statele Unite și NATO, deoarece "deși am făcut progrese enorme, Daeshul se poate întoarce". Statele Unite caută, în acest mod, să implice aliații europeni în situația haotică cauzată de asasinatul, autorizat de prorpiul Trump, al Generalului iranian Soleimani, imediat ce a aterizat la aeroportul din Bagdad. După ce Parlamentul irakian a deliberat asupra expulzării a peste 5.000 de soldați americani prezenți în țară, împreună cu alte mii din personalul militar ale companiilor private, angajați de Pentagon, Primul Ministru Abdul-Mahdi, a cerut Departamentului de Stat, să trimită o delegație cu scopul de a stabili procedură de retragere. SUA - a răspus Departamentul - va trimite o delegație "nu pentru a discuta retragerea trupelor, dar dispozitivul adecvat de forțe în Orientul Mijlociu", adăugând că la Washington sunt în curs de a ajusta "consolidarea rolului NATO în Irak, aliniat cu dorința Președintelui, ca aliații să împărtășească povara tuturor eforturilor pentru apărarea noastră colectivă".

Planul este clar: substituirea totală, sau în parte, a trupelor SUA din Irak cu cele ale aliaților europeni, care s-ar găsi în cele mai riscante situații, așa cum o demonstrează faptul că NATO însuși, după asasinarea lui Soleimani, a suspendat misiunile de formare în Irak. În afară de frontul meridional, NATO este mobilizată pe frontul oriental. Pentru a "apăra Europa de amenințarea rusă", se pregătește exercițiul Defender Europe 20, care în Aprilie și Mai, va avea cea mai mare implementare a forțelor SUA în Europa, în ultimii 25 de ani. Vor sosi din Statele Unite 20.000 de soldați, inclusiv câteva mii de militari din Garda națională a celor 12 state SUA, care se vor alătura celor 9.000 deja prezenți în Europa, ridicînd totalul la aproximativ 30.000 de militari. Lor, li se vor adăuga 7.000 de soldați din 13 țări europene ale NATO, între care Italia și 2 parteneri, Georgia și Finlanda. În plus, în afară de armamentele care vor veni din cealaltă parte a Atlanticului, trupele americane vor folosi 13.000 de tancuri, tunuri auto-propulsate, vehicule blindate și alte mijloace militare ale "depozitelor pre-poziționate" ale SUA, în Europa. Convoaie militare cu vehicule blindate, vor călători 4.000 km, prin 12 artere, operînd împreună cu avioane, elicoptere, dronuri și unități navale. Parasutisti SUA ai Brigăzii 173ª, și italieni ai Brigăzii Folgore, vor fi lansați împreună, în Letonia.


Traducere: Light Jornalist

«DECLARATIA DE LA FLORENTA»
Manlio Dinucci
Geograf și geopolitolog. Cele mai recente cărți: Laboratorio di geografia, Zanichelli 2014; Diario di viaggio, Zanichelli 2017; L'arte della guerra / Annali della strategia USA / NATO 1990-2016, Zambon 2016, Guerra Nucleare. Il Giorno Prima 2017; Diario di guerra Asterios Editores 2018, Prémio Internacional de Análise Geostratégica acordat pe 7 iunie 2019 de Club de Periodistas de México, A.C.

DE -- Manlio Dinucci -- China, und nicht nur der Iran, wird von den USA ins Visier genommen


Resultado de imagem para pictures of the New Silk Road between China and Iran
 China, und nicht nur der Iran, wird von den USA ins Visier genommen 
von Manlio Dinucci




Die von Präsident Donald Trump autorisierte Ermordung des iranischen Generals Qassem Soleimani hat eine Kettenreaktion in Gang gesetzt, die sich über die Region des Nahen Ostens hinaus ausbreitet. Dies lag in der Absicht desjenigen, der die Entscheidung getroffen hat. Soleimani stand lange Zeit im Fadenkreuz der USA, aber die Präsidenten Bush und Obama haben seine Ermordung nie autorisiert. Warum traf Präsident Trump diese Entscheidung? Aus mehreren Gründen, unter anderem aus dem persönlichen Interesse des Präsidenten, seiner Not zu entgehen, indem er sich als glühender Verteidiger „Amerikas“ gegenüber einem gefährlichen Feind präsentiert. Der Hauptgrund für die Entscheidung zur Ermordung Soleimanis, die vom Deep State getroffen wurde, bevor sie vom Weißen Haus getroffen wurde, muss in einem Umstand gesucht werden, der erst in den letzten Jahren für die Interessen der USA kritisch geworden ist - die wachsende wirtschaftliche Präsenz Chinas im Iran.

Der Iran spielt eine wesentliche Rolle in der Neuen Seidenstraße, die Peking 2013 ins Leben gerufen hat und die derzeit in vollem Gange ist - sie besteht aus einem Straßen- und Schienennetz zwischen China und Europa durch Zentralasien, den Nahen Osten und Russland, kombiniert mit einem Seeweg über den Indischen Ozean, das Rote Meer und das Mittelmeer. Investitionen von mehr als 1.000 Milliarden Dollar sind für die gesamte Straßen-, Schienen- und Seeverkehrsinfrastruktur in mehr als 60 Ländern geplant. In diesem Rahmen investiert China etwa 400 Milliarden Dollar - 280 in die Öl-, Gas- und petrochemische Industrie und 120 in die Verkehrsinfrastruktur, einschließlich Öl- und Gaspipelines. Es ist geplant, dass diese Investitionen, die über einen Zeitraum von fünf Jahren genutzt werden sollen, später erneuert werden.

Im Energiesektor erhielt die China National Petroleum Corporation, ein staatliches Unternehmen, von der iranischen Regierung einen Auftrag für die Entwicklung von Offshore-Bohrungen im South Pars/North Dome Feld im Persischen Golf, der größten Erdgasreserve der Welt. Darüber hinaus ist der Iran mit einem anderen chinesischen Unternehmen, Sinopec (75% Staatseigentum), an der Entwicklung der Förderung der Ölfelder von West-Karoun beteiligt. Unter Missachtung des US-Embargos erhöht China die Einfuhr von iranischem Öl. Noch gravierender für die Vereinigten Staaten ist die Tatsache, dass in diesen - und anderen - Handelsabkommen zwischen China und dem Iran zunehmend chinesische Renminbi (Yuan) und andere Währungen verwendet werden sollen, wobei der Dollar zunehmend ausgeschlossen wird.

Im Verkehrssektor hat China einen Vertrag über die Elektrifizierung von 900 Kilometern iranischer Eisenbahnen im Rahmen eines Projekts unterzeichnet, das die Elektrifizierung des gesamten Eisenbahnnetzes bis 2025 vorsieht, und wird wahrscheinlich auch einen Vertrag über eine Hochgeschwindigkeitsstrecke von mehr als 400 Kilometern unterzeichnen. Die iranische Eisenbahn ist an die 2.300 Kilometer lange Strecke angebunden, die bereits China und den Iran verbindet, wodurch sich die Transportzeit für Waren auf 15 Tage statt 45 Tage im Seeverkehr verkürzt. Über Täbris, eine große Industriestadt im Nordwesten des Iran - dem Ausgangspunkt einer 2.500 Kilometer langen Gaspipeline, die im türkischen Ankara ankommt - könnten so die Transportinfrastrukturen der neuen Seidenstraße mit Europa verbunden werden.

Die Abkommen zwischen China und dem Iran sehen keine militärischen Komponenten vor, aber laut einer iranischen Quelle sind zur Bewachung der Standorte etwa 5.000 chinesische Wachen vorgesehen, die von den Baufirmen für den Sicherheitsdienst beschäftigt werden. Bezeichnend ist auch, dass Ende Dezember die erste Marineübung zwischen dem Iran, China und Russland im Golf von Oman und im Indischen Ozean stattgefunden haben wird.

Unter Berücksichtigung dieser Tatsachen ist es nicht schwer zu verstehen, warum die Ermordung Soleimanis in Washington beschlossen wurde - sie war geplant, um eine militärische Gegenreaktion Teherans zu provozieren, um den Würgegriff auf den Iran zu verstärken und einen Angriff zu rechtfertigen, und auch, um das chinesische Projekt der Neuen Seidenstraße zu treffen, bei dem die USA nicht die Mittel haben, diesem im wirtschaftlichen Bereich etwas entgegenzusetzen. Die durch die Ermordung von Soleimani ausgelöste Kettenreaktion wird auch China und Russland mit einbeziehen und eine immer gefährlicher werdende Situation schaffen.

il manifesto, 11.Januar 2020 
Übersetzung: K.R.



Resultado de imagem para picture of NATO EXIT COMITTATO NO GUERRA NO NATO

ERKLÄRUNG VON FLORENZ
FÜR EINE INTERNATIONALE NATO-AUSTRITTS-FRONT

Manlio Dinucci

Geograph und Geopolitiker. Seine neuesten Bücher sind Laboratorio di geografia, Zanichelli 2014 ; Diario di viaggio, Zanichelli 2017 ; L’arte della guerra / Annali della strategia Usa/Nato 1990-2016, Zambon 2016, Guerra Nucleare. Il Giorno Prima 2017; Diario di guerra Asterios Editores 2018, Premio internazionale per l'analisi geostrategica assegnato il 7 giugno 2019 dal Club dei giornalisti del Messico, A.C.

assange



At midday on Friday 5 February, 2016 Julian Assange, John Jones QC, Melinda Taylor, Jennifer Robinson and Baltasar Garzon will be speaking at a press conference at the Frontline Club on the decision made by the UN Working Group on Arbitrary Detention on the Assange case.

xmas





the way we live

MAN


THE ENTIRE 14:02' INTERVIEW IS AVAILABLE AT

RC



info@exopoliticsportugal.com

BJ 2 FEV


http://benjaminfulfordtranslations.blogspot.pt/


UPDATES ON THURSDAY MORNINGS

AT 08:00h UTC


By choosing to educate ourselves and to spread the word, we can and will build a brighter future.

bj


Report 26:01:2015

BRAZILIAN

CHINESE

CROATIAN

CZECK

ENGLISH

FRENCH

GREEK

GERMAN

ITALIAN

JAPANESE

PORTUGUESE

SPANISH

UPDATES ON THURSDAY MORNINGS

AT 08:00 H GMT


BENJAMIN FULFORD -- jan 19





UPDATES ON THURSDAY MORNINGS

AT 08:00 H GMT

PressTV News Videos